un etaj pe care il uit mereu

obsesiv aceleasi pagini deschise, obsesiv aceleasi ganduri. acelasi gust de rom cand bomboana se sparge intre dinti.
- nu am chef de joaca. lasa-ma sa ascult cum ma privesti.
te uiti mirat la mine, ai vrea sa ma intrebi cum, dar nu esti sigur ca ai auzit ce trebuia. las bomboanele pe masa si ma intorc usor spre tine, doar cat sa te pot privi peste umar.
- sa ascult cum ma privesti, doar noi 2 in camera. uneori eu pe fotoliu cu barbia infundata in perna pe care o tin mereu in brate, iar tu in bucatarie. nu ma uit spre usa, dar stiu ca-ti mai arunci o privire spre fotoliu si zambesti asa ca zambesc si eu. iar cand nu esti la bucatarie eu ma prefac ca ma uit la televizor....
imi mananc surprinsa cuvintele, le inghiti si tu si imi soptesti ca vrei furtuna, cu toate ca afara ploua. ma prinzi de mana dar eu deja m-am ridicat de pe canapeaua convertita in pat, prea departe ca sa ma poti tine. ma opresc cateva secunde si ma intorc spre tine, iti strang degetele si apoi le dau drumul. imi intorc spatele spre ochii tai in timp ce ai mei studiaza ploaia de afara. balconul e plin asa ca ma opresc in fata usii lui, destul de aproape incat sa observ cladirea din fata blocului.
- stii, ma gandeam sa urc pe scari de acum inainte, niciodata nu mi-au placut lifturile.
- conserve de vieti.
ma infior incet, afara cerul se sparge in bucatele, iar tu razi si rasul tau ma inveleste in siguranta. mainile mi se lipesc de sticla si-mi dau seama ca pe unghii ploaia ar fi rosie, o dragoste lichida.
- o dragos..
imi furi talia, ma arunci in pat langa tine. zambesc timid si imi apropii buzele de coltul gurii tale, ratandu-l intentionat, imi place sa te tachinez. coltul gurii, amagit cu doua secunde in urma, imi alinta acum usor pielea...bratele tale ma invaluie, iar eu deja nu mai aud furtuna de afara..